Japca pe fata

Sursa : www.zf.ro
Românii vor avea cutiile poştale pline de extrase de cont

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: O să fie o adevărată risipă de hârtie. Ca ecologişti, suntem total împotriva unui asemenea abuz.

Clienţii băncilor care au contracte de credit, dar şi cei care au deschise conturi de card ori salarii vor fi protejaţi prin noul Cod civil, băncile fiind obligate să trimită periodic în mod gratuit extrase sau rapoarte de cont, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

“Remarc că în noul Cod civil s-a urmărit protejarea clienţilor băncilor care au contracte de credit în derulare, cât şi a celor care au deschise conturi de card sau de salarii. Concret, s-a stabilit în sarcina băncilor obligaţia de a trimite gratuit clienţilor extrase sau rapoarte de cont, cel puţin o dată pe lună, prin scrisoare poştală recomandată”, a afirmat Isărescu la colocviul cu tema “Implicaţiile noului Cod civil asupra sistemului financiar-bancar”.

Guvernatorul BNR se aşteaptă să se declanşeze o “bonanza” pentru Poşta Română şi o mare “avalanşă” pentru cei care “îşi ţin banii prin toate toate băncile şi îi plimbă dintr-o parte în alta”. Ca ecologist, Isărescu se declară împotriva unui asemenea “abuz”, dar recunoaşte că este vorba de o prevedere modernă a Codului, de o metodă de înştiinţare. “O să fie o adevărată risipă de hârtie. Ca ecologişti, suntem total împotriva unui asemenea abuz şi măsurăm numărul de copaci care sunt tăiaţi prin avalanşa aceasta de scrisori recomandate”.

Atunci când un client va constata prin citirea extrasului de cont neconcordanţe faţă de operaţiunile derulate de el va putea să conteste operaţiunile înscrise, ceea ce va diminua riscul unor conflicte. Isărescu a mărturisit că “umplerea cutiei poştale cu tot felul de recomandate de la bănci” l-a determinat să se oprească “numai la două bănci” la care îşi ţine banii.

Noul Cod civil reglementează şi clauzele standard din contracte, legea prevăzând expres prevalenţa clauzelor negociate asupra celor standard.

Totodată, este reglementată şi impreviziunea contractuală – clauza de hardship, instituţie juridică inexistentă până acum în dreptul român. Isărescu a făcut referire la problema din Ungaria cu creditele în valută şi a dat ca exemplu creşterea serviciului unui credit cu 50% ca urmare a materializării riscului valutar, care ar reprezenta o clauză de imprevizune.

BNR ar putea apara bancile de noul Cod civil

     

Banca centrala ar putea solicita Ministerului de Finante sa elaboreze o initiativa legislativa in cazul in care se constata ca intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila afecteaza bancile, a precizat miercuri Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
“Este o chestiune de initiativa legislativa. BNR se poate implica in conditiile in care va constata ca ARB are dreptate, o eventuala rezolutie a BNR ar fi o scrisoare adresata Ministerului de Finante pentru o initiativa legislativa, dar nu stiu care va fi decizia si cum se va hotari in final”, a declarat Adrian Vasilescu, prezent la seminarul EU-COFILE 2012, organizat de BNR, Alpha Bank si Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a trimis o scrisoare la BNR in care semnala riscurile pe care le implica intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila.

“Eu nu pot sa vorbesc acum despre o rezolutie. O sa vorbesc despre o procedura. Practic, daca ARB s-a adresat Bancii Nationale face un circuit obisnuit. Hartia se inregistreza la conducerea executiva, conducerea executiva da o rezolutie catre directia noastra de reglementare, pentru ca la BNR este o directie de reglementare.

Aici lucrurile vor fi intoarse pe o parte si pe alta si se va inainta un raport la conducerea executiva. De acolo va ajunge in consiliul de adiministratie si abia apoi vom avea o rezolutie. Pana atunci eu nu pot sa anticipez, pentru ca nu stiu nici ce va scrie directia de reglementare, nici ce va decide consiliul de adimistratie dupa ce va veni hartia de la directia de reglementare”, a spus Vasilescu.

El a declarat ca intrarea in vigoare a codului de procedura civila, care se adauga Codului civil, va aduce multe modificari si in sistemul bancar si in relatiile de proprietate.

“Ei bine, aceste modificari deocamdata unele sunt necunoscute, de altele, deja bancile au luat codul de procedura civila si au vazut ce raspunderi le revin, ce pericol, ce riscuri vor fi pentru bancisi normal inceraca sa isi asigure apararea in fata eventualelor riscuri.

Normal, au solicitat punctul de vedere al BNR si vedem ce va urma. Ceea ce pot sa va spun este ca Banca Nationala nu are initiativa legislativa. BNR este o institutie care e in afara sistemului de legiferare, dar are un sistem intern, pentru sistemul bancar, reglementarea BNR. Probabil ca reglementarea BNR se va modifica in functie de aceasta noua realitate, dar cum anume este prea devreme sa discutam”, a mai spus Vasilescu.

Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a solicitat BNR si Ministerului Justitiei modificarea unui articol din legea de aplicare a Codului de procedura civila care va intra in vigoare la 1 februarie 2013, articol care faciliteaza eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit la nivelul intregului portofoliu de credite specifice acordate de o banca.

Potrivit ARB, aceasta situatie ar putea genera pierderi de sute de milioane de euro anual sistemului bancar.

JECMANEALA CURATA – Prin modificarile aduse legii executorilor judecatoresti, debitorul plateste de se-ndoaie toate cheltuielile ocazionate de procedura. Inclusiv onorariul avocatului creditorului!

Luni, 1 august 2011 15:36 | Scris de Adina A.STANCU – R.SAVALIUC |  |  | 

Institutii – Executori

Prin modificarile aduse la Legea nr. 151/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, debitorii ajung in situatia de a scoate bani pentru orice, ei platind si onorariul creditorului si alte cheltuieli ocazionate de executarea silita. Cu alte cuvinte, executat, si cu banul luat. Ne intrebam, insa, din ce? Sunt multe voci care sustin ca astfel de datorii vor ajunge sa fie un bolovan de gatul debitorului, care dupa ce nu a mai avut cumva plateasca datoriile ajungand in situatia executarii silite, mai este nevoit sa plateasca o lista intreaga de cheltuieli cu propria-i executare, inclusiv onorariul avocatului creditorului.

Recent, a intrat in vigoare Legea care a aprobat OUG nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, prin care s-au adus modificari si completari cu privire la modul de calcul al onorariilor maximale ale executorilor judecatoresti, precum si alte modificari care perfectioneaza reglementarile existente pana in prezent. Noua lege precizeaza ca executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia curtii de apel in raza careia se afla judecatoria pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel. In circumscriptia unei judecatorii pot functiona unul sau mai multe birouri de executori judecatoresti, a caror competenta se intinde pe tot cuprinsul curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla judecatoria.

In noua lege se precizeaza si onorariile maximale datorate executorilor judecatoresti. Ca atare, pentru creantele in valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, se mentin neschimbate dispozitiile care prevad ca onorariul maxim este de 10% din suma reprezentand valoarea creantei ce face obiectul executarii silite.Pentru creantele in valoare de peste 50.000 lei, dar pana la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de pana la 3% din suma ce depaseste 50.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite. Pentru creantele in valoare de peste 80.000 lei, dar pana la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de pana la 2% din suma ce depaseste 80.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;

Pentru creantele in valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procentde pana la 1% din suma ce depaseste 100.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite.

Pana in prezent, Legea nr. 188/2000 prevedea ca onorariile datorate executorilor se calculeaza adaugand la cuantumul stabilit de lege un procent de fix 3%, 2% si 1% din suma care depaseste pragul de 50.000 lei, 80.000 lei, respectiv 100.000 lei.

Legea introduce noi precizari cu privire la cheltuielile de executare

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, cu exceptia cazului in care creditorul a renuntat la executare, situatie in care vor fi suportate de acesta, sau daca prin lege se prevede altfel.

Debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare stabilite sau, dupa caz, efectuate dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu, chiar daca el a executat-o de bunavoie. Cu toate acestea, in cazul in care debitorul, somat sa isi indeplineasca obligatia, a executat-o de indata sau in termenul acordat de lege, el nu va fi tinut sa suporte decat cheltuielile pentru actele de executare efectiv indeplinite, precum si onorariul executorului judecatoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu activitatea depusa de acestia.

Sunt considerate cheltuieli de executare:
– taxele de timbru necesare declansarii executarii silite;
– onorariul executorului judecatoresc, stabilit potrivit legii;
– onorariul avocatului, in faza de executare silita;
– onorariul expertului si al interpretului;
– cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si cu efectuarea altor acte de executare silita;
– cheltuielile de transport;
– alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare desfasurarii executarii silite.

Dupa ce omul e pagubit si impovarat de comisioane si dobanzi, tot el este cel care plateste comisioanele si TVA-ul, catre firmele de Executori. Dar Banca ce plateste? Aha. Am inteles! SE ALEGE DOAR CU PROFITUL.